05 Mar Incidentele interetnice din estul Kazahstanului – un tipar care se repetă
Kazahstanul are “un călcâi al lui Ahile”, iar acesta este divizarea societății după principii tribale – bătrânii, vârsta de mijloc și tinerii. Excluși de la putere, tinerii se orientează spre islam și se angajează periodic în violențe.
Analistul rus Vladislav Maltsev a susținut că epicentrul unor astfel de mișcări se află în regiunile din estul țării, iar în anumite momente, când autoritățile centrale își arată slăbiciunea, au avut loc izbucniri violente ce amintesc “nu doar de Vestul sălbatic, ci și de Caucazul de Nord”.
Kazahii sunt dispuși să recunoască aceste divizări și importanța lor, chiar dacă sunt, de obicei, ignorate de alții. În ultimele două decenii, în timpul regimului președintelui Nursultan Nazarbayev, Kazahul de mijloc a fost exclus de la putere și nu a participat la creșterea economică a țării, iar problemele sociale au accentuat clivajele etnice. Procesul, început în ultimii ani ai URSS, a condus la izbucnirea violențelor din 1990 – 1991 și s-a accelerat în preajma confruntărilor din 2011.
Mulți au considerat că regimul lui Nursultan Nazarbayev a rezolvat această problemă. În realitate, nu a făcut decât să îl alimenteze tacit. Rezultatul este un islam asemănător celui care se manifestă în rândul tinerilor arabi din Franța, a căror radicalizare crește pe zi ce trece.
Violențele din Masanchi
În orașul Masanchi din estul Kazahstanului, la granița cu Kârgâzstanul, în noaptea de 7 spre 8 februarie 2020 au avut loc confruntări din timpul cărora câteva sute de etnici kazahi s-au ciocnit cu etnicii dungani. În schimburile de focuri, cel puțin 8 persoane au fost ucise și alte câteva zeci spitalizate. Numeroase mașini și clădiri au fost incendiate, iar un număr mare de dungani au trecut granița în Kârgâzstan, înainte ca Bișkekul să închidă frontiera.
Cine sunt dunganii? Musulmani de origine chineză, care locuiesc în țările fostei URSS și din nord-vestul Chinei. Aceștia au emigrat din China în diferite momente din ultimele două secole, mai ales când Bejingul a recurs la reprimarea brutală a populației chineze din provincia Xinjiang. În Kazahstan, 36.900 de persoane s-au declarat dungani la recensământul din 1999, iar în Kârgâzstan, 58.409 de persoane, la recensământul din 2009.
Tensiunile latente au nevoie doar de o scânteie
Autoritățile kazahe au insistat că incidentul a fost rezultatul problemelor cotidiene locale. Confruntările din Masanchi ar fi fost generate de oprirea, de către un polițist, a unui șofer de etnie dungană, pe care l-ar fi tratat rău. Această situație a condus la manifestări la care au participat circa 10.000 de dungani din district (aceștia reprezentând aproximativ 90% din populația orașului înconjurat de zone dominate de etnici kazahi). În replică, localnicii kazahi s-au mobilizat pe social media, au ieșit în străzi și au atacat manifestarea dunganilor. Autoritățile kazahe, inclusiv președintele Tokayev, au denunțat confruntările ca acte de “huliganism” și au promis să restaureze ordinea și să creeze o comisie care să examineze situația.
Experții susțin însă că violențele reflectă mai mult decât tensiuni etnice latente sau disparități între nivelurile de sărăcie dintre kazahi și relativ mai bogații dungani. Tranziția de la regimul lui Nursultan Nazarbayev la cel al președintelui Kassym-Jomart Tokayev a generat o serie de incertitudini.
După instalarea regimului Tokayev, în mai multe instituții conducerea a fost schimbată, iar în perioada de acomodare, noii reprezentanți în teritoriu au evitat să adopte măsuri dure. Spre exemplu, au circulat zvonuri că poliția din Masanchi a stat deoparte până în momentul în care violențele au scăpat de sub control.
În plus, există suspiciuni că unii oponenți ai noului regim ar fi avantajați de izbucnirea unor astfel de conflicte, pentru a-l pune în dificultate pe președintele Tokayev și a deschide calea instalării unui nou regim, alte scenarii au pornit de la speculații că cetățenii străini – kârgazi sau chiar chinezi – ar fi putut să orchestreze confruntările pentru a slăbi Kazahstanul.
Astfel de incidente sunt imprevizibile
Evenimentele din estul Kazahstanului reprezintă o provocare importantă pentru noua conducere kazahă. Pentru a stabili dacă există riscul unei instabilități interne, va trebui evaluat modul în care au acționat autoritățile la Masanchi.
Nu este greu de imaginat că, în cazul slăbirii puterii centrale, în perioada de tranziție de la regimul lui Nazarbayev la cel al lui Tokayev și al scăderii prețurilor mondiale la petrol, controlul regiunilor va slăbi, iar liderii radicali locali vor putea – dacă nu să preia puterea în plan local – măcar să participe la redistribuirea acesteia.
În cazul în care cea mai mare țară din Asia Centrală se confruntă cu violențe interetnice, autoritatea guvernului va fi subminată, iar acțiunile represive ar putea bloca orice continuare a democratizării țării sau ar deschide calea unei schimbări de tip revoluționar.
No Comments