27 Apr CONTINUITATE SAU REFORMĂ ÎN KAZAHSTAN?
Propulsarea lui Tokayev și eșecul transferului de putere
În luna martie a anului trecut, după trei decenii în care a condus cu o mână de fier Kazahstanul, Nursultan Nazarbayev, în vârstă de aproape 80 de ani, anunța intempestiv că a luat decizia deloc simplă de a renunța la prerogativele funcției. Fără doar și poate, știa că îl va lăsa în loc pe omul său de încredere, Kassym-Jomart Tokayev, șef al Senatului la acea dată, îndreptățit de Constituția țării să devină președinte interimar. Tokayev s-a instalat definitiv în scaunul prezidențial după scrutinul din 9 iunie 2019, când a primit peste 70% din voturile exprimate, din postura de candidat al partidului Nur Otan, condus și în prezent de cel autointitulat Elbasy sau Liderul Națiunii, autoritarul Nazarbayev.
La un an distanță, retragerea primului președinte al statului central-asiatic pare să fi fost mai degrabă o mișcare creativă, prin care și-a asigurat fără tulburări majore succesiunea. El și-a păstrat nu doar influența în procesul decizional, ci chiar ultimul cuvânt în cele mai multe cazuri, astfel că astăzi, în Kazahstan, putem afirma că președinția este bicefală și că transferul de putere nu a avut loc decât cel mult pe jumătate. Tokayev este sortit să rămână în umbra Liderului, pe care l-a însoțit credincios pe tot parcursul îndelungatului său mandat.
Pentru Elbasy Nursultan Nazarbayev este de neconceput să existe un egal, cu atât mai puțin un rival. Deloc întâmplător, pe site-ul său oficial, Elbasy este descris drept un titan al politicii globale moderne, a cărui figură va servi drept ghid de nezdruncinat pentru urmașii recunoscători timp de secole. Funcția de președinte pe viață al Consiliului de Securitate din Kazahstan, pe care o deține din 2018, în virtutea misiunii sale istorice, îi permite să controleze de facto forțele de ordine și să-și mențină ascendentul asuprea lui Tokayev.
Diplomat de carieră, format în fosta Uniune Sovietică, la Institutul de Relații Internaționale din Moscova, Tokayev a avut constant partituri centrale în Kazahstanul independent. Fost premier și ministru de externe, printre altele, el este respectat în cercurile diplomatice internaționale. Recunoscător și admirativ, Tokayev a propus, imediat după depunerea jurământului ca președinte interimar, redenumirea Capitalei kazahe în cinstea Părintelui Națiunii. Astfel, Astana a devenit Nur-Sultan, la câteva zile după demisia mentorului său.
Mai târziu, în octombrie 2019, Tokayev i-a oferit prin decret Liderului Nazazrbayev puteri sporite, respectiv drept de veto asupra celor mai importante numiri în stat, între care șeful Administrației Prezidențiale, șeful Comitetului Securității Naționale, șeful serviciului de informații externe, șeful serviciului de securitate al președintelui, conducătorii regiunilor, primarii celor mai importante orașe, procurorul general. Tokayev și-a păstrat dreptul de a-i numi el însuși doar pe miniștrii apărării, externelor și internelor. Gestul arată că Tokayev pare hotărât să nu deraieze de la punerea în aplicare a programului său electoral, axat pe menținerea și continuarea politicilor lui Nazarbayev.
Tătucul Națiunii, garantul reformelor
În primul său discurs despre starea națiunii, susținut în septembrie 2019, președintele Kassym-Jomart Tokayev a declarat că obiectivul său principal este de a aduce Kazahstanul la un nou stadiu de dezvoltare, care să încununeze realizările Liderului Națiunii în ceea ce privește independența statului. Din perspectiva șefului statului kazah, obiectivul poate fi realizat prin menținerea politcii lui Nazarbayev, concomitent cu inițierea de reforme sistemice. O contradicție în termeni, din punctul de vedere al multor experți, care cred că atâta vreme cât Nzarbayev este încă în joc, reformele nu pot fi decât de fațadă.
Având ca principiu director mesajul lui Elbasy conform căruia unitatea poporului este cea mai prețioasă comoară, reformele enunțate de Tokayev vizează construirea unui stat eficient modern, a unei economii dezvoltate și incluzive, atingerea unei noi etape a modernizării sociale, garantarea drepturilor și securității cetățenilor, întărirea regiunilor.
Obiectivul final spre care Tokayev a declarat că tinde în mod accelerat este trinomul un președinte puternic – un parlament influent – un guvern responsabil, formulă de natură a asigura stabilitatea statului.
Interesant este că Tokayev a afirmat că urmărește să contribuie la dezvoltarea competiției politice și pluralismului opiniilor, la instituirea unui dialog eficient cu populația, precum și la îmbunătățirea legislației privind manifestările publice. Aceste obiective sunt puțin credibile, în condițiile în care alegerile prezidențiale din iunie 2019 au fost marcate de proteste fără precedent, reprimate de autoritățile care au acuzat tentative de destabilizare socială.
De asemenea, președintele kazah a enunțat conceptul de stat ascultător, care declarativ răspunde rapid și eficient tuturor nevoilor constructive ale cetățenilor și care presupune consolidarea societății civile, inclusiv cooptarea acesteia în dezbaterile referitoare la cele mai urgente misiuni de soluționat. Din acest motiv, în iulie 2019, a fost constituit Consiliul Național al Încrederii Publice, format din reprezentanți ai întregii societăți și menit, cel puțin declarativ, să ajute la construirea unui dialog autentic asupra reformelor, care să reflecte ideea președintelui opinii diferite – o singură națiune.
Președintele Tokayev este perfect conștient de misiunea sensibilă pe care o are de îndeplinit, reiterând permanent că modernizarea vieții socio – politice a țării este condiția fără de care nu sunt posibile reforme economice de succes. Modernizarea rămâne cuvântul – cheie și în al doilea an al mandatului său, în care se estimează că scăderea prețului petrolului și criza globală generală de COVID-19 pot prezenta cele mai importante provocări cu care s-a confruntat Kazahstan vreodată.
No Comments