10 Jun Strategia Turciei în contextul COVID-19 și exploatarea pandemiei în scopuri geopolitice
”În spatele deznădejdii întotdeauna se ascund multe speranțe. Precum și multă lumină se ascunde în întuneric”. Este mesajul transmis de Turcia, în campania de ajutor umanitar desfășurată în contextul pandemiei de COVID-19. Aceste versuri care îi aparțin lui Mevlana Jalaluddin Rumi, unul dintre cei mai cunoscuți poeți islamici, au fost inscripționate atât în limba engleză, cât și în limba turcă, pe cutiile cu ajutoare medicale transportate de către autoritățile turce, cu o aeronavă de tip Airbus A400M, de pe aeroportul militar Etimesgut din Ankara, către țări precum Statele Unite, Marea Britanie, China, Pakistan, Israel, Republica Moldova și câteva state balcanice.
• Care ar fi ”speranțele ascunse” ale Turciei, important membru NATO, care deține controlul fluxului de imigranți ce pot ajunge în Uniunea Europeană?
• Poate fi acest demers o strategie diplomatică de aplanare a animozităților dezvoltate cu aliații săi? Ar putea fi, din trei motive esențiale: ofensiva militară contra kurzilor în nordul Siriei; trimiterea navelor de explorare în zone din largul mării Ciprului, unde au fost descoperite zăcăminte uriașe de gaze naturale și petrol și achiziția sistemelor antirachetă de la Rusia.
Confruntându-se cu o destabilizare constantă a monedei naționale, creșterea datoriilor, creșterea ratei de șomaj și avertismentul Fondului Monetar Internațional, potrivit căruia ar putea înregistra o scădere economică de 5% și o rată de șomaj mai mare de 17% la sfârșitul acestui an, este dificil de spus cum va putea Turcia să se recupereze după lovitura primită în perioada coronavirusului. Cadrul macroeconomic general indică vulnerabilități multiple, contractarea investițiilor, destabilizarea sectorului financiar și corporatist, blocarea turismului și a exportului și implementarea neregulată a politicilor de reformă fiind doar câteva dintre acestea.
Totuși, conștientă de faptul că după încheierea pandemiei va avea nevoie de UE ca piață de desfacere, Turcia a acționat cu diplomație, trimițând ajutor medical și echipamentul necesar anumitor țări.
În timpul pandemiei, Turcia a trimis Republicii Moldova 30.000 de măști N95, 10.000 de combinezoane de protecție, 5.000 de unități de ochelari de protecție, 10.000 de perechi de mănuși, 10.000 de unități de saboți și o tonă de dezinfectant. De asemenea, a oferit Statelor Unite ale Americii măști chirurgicale, ecrane transparente, viziere, măști N95, combinezoane, dezinfectanți și alte materiale de protecție.
Atenția Ankarei s-a îndreptat și către România. A donat spitalelor și direcțiilor sociale din București 30.000 de produse, constând în materiale de protecție pentru medici, obiecte de mobilier, frigidere sau mașini de spălat.
Prin realizarea acestui plan de atenuare a tensiunilor internaționale și de întărire a relațiilor externe, în special cu Vestul, autoritățile turce speră probabil să primească din partea Statelor Unite o amânare a unor posibile sancțiuni, după achiziția sistemelor de apărare rusești.
Având un sistem sanitar care a beneficiat de investiții semnificative în ultimul deceniu, Turcia susține că a gestionat bine criza medicală. Președintele Erdogan a evidențiat cu mândrie ajutorul trimis de țara sa peste hotare, deși opoziția a declarat că nu toate cazurile înregistrate au fost raportate oficial. În plus, acțiunile de sprijin al altor țări au avut loc, deși situația internă din Turcia nu era stabilă sau lipsită de dificultăți: șeful Asociației Medicale Turce a tras un semnal de alarmă cu privire la capacitatea țării de a face față crizei, în condițiile în care secțiile de terapie intensivă din Istanbul erau aproape pline, încă de la începutul lunii aprilie.
Rămâne de văzut dacă aceste acțiuni au menirea de a îndrepta prestigiul internațional scăzut al Turciei, obținut în urma repetatelor controverse legate de acțiunile sale pe harta politică a lumii (președintele Ciprului, Nicos Anastasiades a solicitat revocarea statutului Turciei de candidat la aderarea la Uniunea Europeană, din cauza forajelor executate de aceasta în apele teritoriale cipriote), sau reprezintă un gest de solidaritate, alimentat de povara grea, trăită de întreaga omenire.
No Comments