21 Jan Investiții chineze în Balcanii de Vest – formă de proiecție a puterii Chinei pe continentul european
China vede în Blacanii de Vest o poartă de intrare pe piețele europene și își consolidează poziția în regiune. Prezența statului asiatic a început să se facă simțită după lansarea în 2013 a ambițioasei inițiative „Belt and Road”/ BRI, care, alături de „Made in China 2025”, reprezintă una dintre cele mai semnificative strategii de investiții ale Chinei pentru creșterea economică și, implicit, pentru creșeterea influenței acestei țări în străinătate, inclusiv UE și în diferitele state membre ale acesteia.
BRI este strategia care modelează relațiile Chinei cu țările din Balcanii de Vest și constă într-o multitudine de proiecte de investiții axate în special pe construirea de infrastructură de transport și de energie, pe intensificarea comerțului și pe dezvoltarea rețelelor digitale. În plus, formatul 16+1, creat de China în 2012 cu 16 țări din Europa Centrală și de Sud-Est, este parte componentă a BRI și are scopul de a promova relațiile de afaceri și investiții. Din acest cadru de cooperare, devenit între timp 17+1 (odată cu cooptarea Greciei), fac parte o serie de state UE, între care și România, dar și cele 5 țări din Balcanii de Vest, candidate sau potențial candidate la UE – Albania, Bosnia și Herțegovina, Macedonia de Nord, Muntenegru și Serbia.
Interacțiunile bilaterale ale Chinei cu statele din regiune s-au intensificat și extins treptat în utlimii ani. Tot mai multe voci reclamă faptul că practicile economice ale Beijingului nu întrunesc standardele UE. Mai mult, acceptarea împrumuturilor chineze de către statele din Balcanii de Vest pentru proiecte majore de infrastructură riscă să creeze dependența financiară și dezechilibre.
Deocamdată, în regiune, Serbia este țara care a atras cele mai multe investiții chineze. Prietenia celor două state este de oțel, aspect subliniat în repetate rânduri de liderul de la Belgrad, Aleksandar Vucic. La deschiderea online a Târgului Internațional de Import din Shanghai – China International Import Export, din 4 noiembrie 2020, președintele sârb și-a exprimat mândria că Serbia este cel mai bun prieten al Beijingului din Europa și i-a mulțumit omologului său, Xi Jinping, pentru contribuția la dezvoltarea infrastructurii în țara sa și pentru sprijinul enorm acordat în timpul pandemiei de COVID-19.
Relația celor state a fost cimentată de bombardarea Ambasadei chineze din Belgrad, în anul 1999, de către forțele NATO. Podul rutier Pupin, peste fluviul Dunărea, cunoscut ca și Zenum-Borca, după numele celor două cartiere belgrădene pe care le leagă, a fost deschis în decembrie 2011, în prezența premierului de la Beijing, fiind prima intestiție majoră chineză în infrastructură pe continentul european. În cadrul BRI, China a investit peste un miliard de dolari în Serbia cu precădere în infrastructura de transport și de energie a țării. Cu ajutorul Chinei, Serbia și Ungaria construiesc 400km de cale ferată între Belgrad și Budapesta, investiția totală fiind estimată la circa 2 miliarde de dolari. În 2016, producătorul chinez de oțel Hesteel a preluat combinatul siderurgic de la Smederevo, aducând un sentiment de ușurare în rândul comunității locale. În 2018 grupul chinez Zijin Mining a câștigat o participație de 63% la producătorul de cupru RTB Bor din Serbia, cu promisiunea că va investi 1,26 miliarde de dolari. Unul dintre cele mai semnificative proiecte din ultimii ani a fost începerea construcției, în aprilie 2019, a unei fabrici de anvelope în Zrenjanin de către compania Shandong Linglong, care intenționează să investească 800 de milioane de euro. Lucrările sunt realizate de către China Energy Group și China Road and Bridge Corporation, iar unitatea va reprezenta cea mai mare investiție străină realizată vreodată în nordul Serbiei. Nu în ultimul rând, China Exim Bank a acordat un împumut de 608 milioane de dolari companiei naționale de electricitate a Serbiei pentru dezvoltarea unei termecontrale pe cărbune la Kostolac, la nici 20 de km de granița cu România.
Prima termocentrală construită de China în Europa a fost în Bosnia și Herțegovina/ BiH. Este vorba despre centrala Stanari, aflată în Republica Srpska, finalizată în 2016, pentru ridicarea căreia China Development Bank a acordat un împrumut de 350 de milioane de euro. Lucrarea a fost executată de compania chineză Dongfang Electric Corporation. În martie 2019, Parlamentul din BiH a aprobat garanția de stat pentru un împrumut de circa 614 milioane de euro acordat de China Exim Bank, cu scopul modernizării centralei electrice pe bază de cărbune de la Tuzla. Este vorba de cea mai mare investiție postbelică din BiH. În respectivul context, comisarul european Johannes Hahn a atras atenția asupra riscului dezechilibrelor macroeconomice și al dependenței de îndatorare. Investițiile chineze în sectorul energetic au primit mai multe critici din partea organizațiilor societății civile, precum și din partea oficialilor UE, în principal din cauza amenințărilor pentru mediul înconjurător. Proiectele care nu sunt axatate pe producția de energie curată îndepărtează statele din Balcanii de Vest de standardele UE.
În Muntenegru, China dezvoltă cel mai important proiect din istoria statului balcanic – autostrada Bar-Boljare, care ar urma să asigure conexiunea între nordul și sudul țării, consolidând poziția geostrategică a portului Bar. Acest port, ca și Pireu, din Grecia, preluat de investitorii chinezi, reprezintă un punct important de transport maritim pe drumul către UE, motiv pentru care unii experți au avertizat că Beijingul ar putea avea un plan ascuns. Muntenegru este o țară fără autostrăzi, iar decizia de a lua un împrumut de peste 800 de milioane de dolari pentru a începe proiectul Bar-Boljare ar putea fi de înțeles. Însă instituțiile occidentale au estimat că proiectul nu este fezabil, costurile suplimentare putând ajunge la 3,2 miliarde de dolari. În caz de neplată, China ar putea să solicite chiar anumite concesii pe teritoriul muntenegrean, după modelul Sri Lanka. În anul 2017, guvernul din Sri Lanka nu a putut achita la timp ratele pentru creditul acordat de China, iar portul Hambantota a fost preluat de China Merchants Port Holdings, pe o perioadă de 99 de ani.
Un raport din 2019 publicat în contextul Conferinței de Securitate din Munchen a remarcat nivelul de îndatorare a 4 țări din Balcanii de Vest față de Beijing, în cauză fiind Muntenegru, urmat de Macedonia de Nord, Bosnia și Herțegovina și Serbia.
În Macedonia de Nord, două autostrăzi construite de compania chineză Sinohydro (Miladinovic – Stip și Kicevo – Ohrid) și finanțate printr-un împrumut acordat de China Exim Bank reprezintă chintesența relațiilor dintre Beijing și Skopje. De departe cele mai semnificative „proiecte chinezești” din Macedonia de Nord din punctul de vedere al finanțării și dimensiunilor, acestea au fost umbrite de corupția unor înalți oficiali din guvernul condus de VMRO-DPMNE, inclusiv a fostului premier Nikola Gruevski. Implementarea a generat serioase preocupări în ceea ce privește contractele și construcția în ansamblu. Finalizarea proiectelor, în special a autostrăzii asigurând conexiunea între Ohrid și Kicevo, a fost amânată mai mulți ani, iar costul s-a mărit semnificativ. Aceste circumstanțe au ridicat un mare semn de întrebare în privința condițiilor favorabile acordate de China Exim Bank autorităților macedonene pentru construcția celor 2 autostrăzi.
Dacă influența Chinei în Balcanii de Vest este pentru moment pur economică, ea are perspectiva de a deveni foarte politică. Cel puțin aceasta este părerea tot mai multor experți specializați în relațiile statelor din regiunea cu Beijingul. Într-o recentă luare de poziție, analistul Zoran Nechev, membru al Institutului pentru Democrație „Societas Civilis” din Skopje, a atras atenția asupra așa-numitului capital „coroziv” provenit din China și a condițiilor de împrumut necompetitive setate de băncile controlate de statul chinez. De asemenea, din perspectiva expertului bulgar Vladimir Shopov, visiting fellow la European Council of Foreign Relations, prezența Chinei în Balcanii de Vest este subevaluată și subapreciată, activitățile Beijingului din ultimii ani relevând că statul asiatic a pus bazele unei prezențe tot mai profunde în regiune, pe termen lung și cu multe fațete.
No Comments