05 Apr Geopolitica vaccinului în Serbia
”În aceste vremuri, este mai greu să obții vaccinuri decât arme nucleare”
– președintele Serbiei, Aleksandar Vucic –
Pe o piață cu cerere crescută, Serbia se poziționează pe unul din primele locuri din Europa în cursa vaccinării: până la mijlocul lunii martie 2021, fuseseră vaccinați 2,08 milioane de sârbi din totalul de aproximativ 6,9 milioane.
Belgradul a reușit o asemenea performanță folosind orice pârghie în competiția geopolitică: în 2020, a donat două milioane de euro pentru cercetarea în domeniul vaccinului; a acceptat vaccinuri oferite de toți producătorii, inclusiv cei din Rusia și China, semnând acorduri inițiale pentru aproximativ 11 milioane de doze provenite din aceste țări; a manifestat disponibilitatea de a eluda reglementările, pentru a avea acces rapid la milioane de doze, indiferent dacă acestea au parcurs toate etapele de testare ori au fost aprobate de organismele internaționale.
Strategia pare să fie un succes de relații publice pentru președintele Aleksandar Vucic, care a mizat pe o rată ridicată a vaccinării pentru îmbunătățirea propriei imagini și a țării sale, dând un nou sens geopoliticii complexe a vaccinului.
Diplomația vaccinului – balansare între Occident, Rusia și China
Succesul programului sârb de vaccinare se bazează pe China. Guvernul sârb susține că, până în prezent, a primit din China 1,5 milioane de doze de vaccin Sinopharm. În realitate, avem de-a face cu o situație de tip win-win: Guvernul președintelui Aleksandar Vucic obține mai multă legitimitate prin imunizarea rapidă a populației împotriva SARS-Cov-2, în condițiile în care restricțiile pentru limitarea răspândirii virusului au generat ample proteste antiguvernamentale, în vara anului 2020; pentru China, care mizează pe regiunea Balcanilor de Vest pentru accesul la piața europeană, prin intermediul Belt and Road Initiative, parteneriate precum cel legat de furnizarea de vaccinuri anti-COVID-19, aduc beneficii în plan diplomatic și de imagine.
Dincolo de imperiativele sanitare, achiziționarea vaccinului chinezesc face parte din strategia de politică externă a Serbiei, de balansare între Occident, Rusia și China. Din punct de vedere economic, China se situează pe locul al treilea în topul investițiilor străine directe în Serbia, având o pondere de 6,61% din totalul FDI, după UE (care are 72,27%) și Rusia (11,21%). China a devenit al doilea cel mai mare donator de echipamente militare pentru Serbia, după SUA, furnizând Belgradului echipamente avansate, precum drone.
Balansarea geostrategică ajută Belgradul să își consolideze puterea de negociere cu Occidentul. La începutul pandemiei, în martie 2020, UE a decis să interzică pentru o perioadă limitat exportul de echipamente medicale de protecție în afara Uniunii. Președintele sârb Aleksandar Vucic a reacționat atunci, susținând că ”solidaritatea europeană nu există, a fost doar o poveste pe hârtie”, și a solicitat ajutorul Chinei.
Calcule de politică internă
Comportamentul Belgradului are la bază și considerații interne. Liderii sârbi au prezentat în mod constant China opiniei publice interne ca fiind un investitor major, iar în prezent susțin că ajutorul oferit de Beijing este un beneficiu pentru țară. S-a întâmplat în martie 2020, când președintele Aleksandar Vucic a mulțumit pentru ajutorul în echipamente medicale, sărutând steagul Chinei.
Din același joc fac parte deplasările la aeroport ale ministrului de interne, Aleksandar Vulin, și a președintelui Parlamentului, Ivica Dacic, pentru a întâmpina transportul de doze de vaccin Sputnik V, precum și declarația președintelui Vucic că va fi vaccinat, cel mai probabil, cu vaccinul chinezesc.
Valoarea contractelor cu Rusia și China nu a fost dată publicității, dar ministrul sănătății, Zlatibor Loncar, a declarat că prețurile ”au fost mult mai bune decât ar putea altcineva din întreaga lume să obțină”.
Opoziția de la Belgrad consideră însă că secretizarea contractelor ar putea fi un semn că acestea ascund acte de corupție. Chiar și cel mai vocal critic al lui Aleksandar Vucic și lider al principalului partid de opoziție, Dragan Djilas, a admis că ”președintele a făcut ce a promis, obținând vaccinurile”.
Vaccinul anti-COVID-19 – instrument de soft power
Pentru moment, Serbia pare un model de eficiență, evitând procedurile birocratice anevoioase și capcanele geopolitice care au afectat distribuirea vaccinului în alte părți ale lumii.
Într-o perioadă în care cele mai multe țări s-au concentrat pe strategii de vaccinare, prioritizând grupele de populație vulnerabilă, Guvernul sârb oferă gratuit posibilitatea de a se vaccina tuturor cetățenilor cu vârsta peste 18 ani și de a alege vaccinul dintre cele 5 disponibile în Serbia: Pfizer-BioNTech, Sputnik V, Sinopharm, AstraZeneca sau Moderna.
Mai mult, Serbia a oferit din dozele de vaccinuri primite și vecinilor – Republica Srpska, Macedonia de Nord și Muntenegru. Donațiile sunt însă gesturi simbolice, iar într-o regiune volatilă și vulnerabilă precum Balcanii de vest, simbolurile sunt importante.
La mijlocul lunii martie a.c., președintele Aleksandar Vucic a anunțat că Serbia va deveni prima țară europeană care va produce vaccinul chinezesc Sinopharm, începând din toamna acestui an, cu finanțare oferită de China și Emiratele Arabe Unite.
Principalul perdant în această ”diplomație a vaccinului” pare să fie UE. O arată sondajele de opinie, potrivit cărora 58% din sârbi cred că țara lor nu va adera niciodată la UE, în timp ce 87% consideră că influența chineză în Serbia este pozitivă. Deși viitorul Balcanilor de Veste este în UE, în acest moment China este în avantaj și beneficiază de o atitudine favorabilă atât din partea autorităților, cât și a opiniei publice.
În februarie 2021, președintele Vucic a anticipat că, ”într-o zi, oamenii îmi vor ridica o statuie”, susținând că a obținut loturi de vaccinuri la prețuri scăzute din China, în baza relației personale pe care o are cu liderul chinez, Xi Jinping.
No Comments