01 Aug Un pas înainte și doi înapoi în Kazahstan?
Încă de la venirea sa la putere, în iunie 2019, președintele statului kazah Kassym-Jomart Tokayev a anunțat un vast program de reforme politice și economice. Acestea au menirea de a încununa realizările cunoscutului său predecesor, Nursultan Nazarbayev, rămas președinte al Consiliului Național de Securitate.
Bazându-se pe un nou organ consultativ, denumit Consiliul Național al Încrederii Publice, Tokayev a comunicat că programul său de reforme cuprinde, printre altele, măsuri de transparență bugetară, economică și financiară, flexibilizarea regimului manifestărilor publice și abolirea pedepsei cu moartea, care a intrat în vigoare la 4 ianuarie 2021.
Nevoia reformelor politice a devenit evidentă la începutul anului curent, atunci când partidul la putere, Nur Otan, a obținut fără nicio emoție 71% dintre voturile exprimate la primele alegeri legislative și locale, care au avut loc în mandatul lui Tokayev. Din perspectiva OSCE, „a lipsit adevărata competiție” la scrutinul din 10 ianuarie, iar capacitatea cetățenilor de a participa la viața politică, deși garantată de Constituție, continuă să fie limitată de un cadru juridic restrictiv, pus în aplicare prea zelos de către autorități.
În mod similar, la 11 februarie 2021, Parlamentul European (PE) a adoptat o rezoluție critică în ceea ce privește situația drepturilor omului din Kazahstan și desfășurarea alegerilor legislative la 10 ianuarie. PE a solicitat, printre altele, eliberarea imediată și reabilitarea tuturor prizonierilor politici, punerea imediată în aplicare a reformelor vizând favorizarea modernizării, democrației și stabilității țării.
În acest context, Kassym-Jomart Tokayev a readus în atenția Legisltivului kazah un nou pachet de reforme pentru modernizarea sistemului politic și al dreputrilor omului. Una dintre principalele propuneri a constat în reducerea pragului de accedere în Parlament, de la 7% la 5%. Aceasta a fost aprobată în luna mai 2021, odată cu semnarea, de către șeful statului kazah, a mai multor proiecte de legi referitoare la desfășurarean alegerilor directe ale liderilor din mediul rural, așa-numiții akimi.
Astfel, la 25 iulie 2021, din punctul de vedere al lui Tokayev, s-a înregistrat o nouă etapă a modernizării politice a Kazahstanului. La acea dată, populația din mediul rural și din așezările de mici dimensiuni a avut pentru prima dată șansa de a-și alege liderii. Alegerile au implicat 2346 de zone din mediul rural, iar în competiție s-au înscris 2297 candidați, care au vizat un total de 730 de posturi. Noul sistem introdus de Tokayev permite oricărui cetățean cu vârsta de minimum 25 de ani să candideze pentru un post de primar (akim).
Din perspectiva unor analiști, însă, evenimentul a reprezentat un nou exemplu de reformă cosmetică a Kazahstanului.
În condițiile în care peste 60% dintre competitori au fost independenți , circa 85% dintre câștigători au provenit din rândurile partidului aflat la putere, Nur Otan, puternic dominat de primul președinte Nursultan Nazarbayev.
Rustam Kypshakbayev, consultant în domeniul drepturilor omului care colaborează cu numeroase organizații internaționale, dar și din Kazahstan, a atras atenția și asupra creșterii numărului de prizonieri politici și al obiceiului poliției de a aresta deseori protestatari pașnici. Din perspectiva sa, pare rezonabil să ne așteptăm ca în anii următori Kazahstanul să exprime cereri în creștere pentru mai multă democrație.
No Comments