18 Jan Organizația Statelor Turcice – extinderea influenței Turciei în spațiul ex-sovietic
Creșterea influenței Turciei în plan internațional a fost și este unul dintre obiectivele președintelui turc, Recep Tayyip Erdogan. Pe lângă intervenția Turciei în diferite teatre de operațiuni militare sau implicarea în probleme geopolitice, recent (12 noiembrie 2021), acest demers a fost concretizat prin transformarea Consiliului Turcic în Organizația Statelor Turcice.
Consiliul Turcic a fost fondat la 3 octombrie 2009 prin Acordul de la Nahicevan, semnat de Azerbaidjan, Kazahstan, Kârgâzstan și Turcia, pentru a promova cooperarea între statele vorbitoare de limbi turcice. Organizația s-a extins în 2018, incluzând Uzbekistanul ca stat membru cu drepturi depline și Ungaria ca stat observator. În prezent, Ungaria și Turkmenistanul intenționează să devină state membre cu drepturi depline.
Pe lângă inaugurarea unui nou sediu al secretariatului general al organizației la Istanbul și adoptarea unei viziuni strategice a organizației până în 2040, acest plan urmărește consolidarea cooperării între statele vorbitoare de limbi turcice în scopul creșterii ponderii Turciei pe plan internațional.
În discursul prilejuit de evenimentul menționat, președintele turc s-a angajat că Turcia, alături de celelalte state din organizație, va depune eforturi mari în vederea dezvoltării cooperării multilaterale în privința combaterii modificărilor climatice, a terorismului, xenofobiei și islamofobiei. De asemnea, acesta a susținut necesitatea aderării Republicii Turce a Ciprului de Nord la această structură.
Dacă inițial, Consiliul Turcic se concentra pe aspectele culturale și lingvistice, actualmente organizația a dobândit caracter și identitate politică, ceea ce înseamnă că statele turcice încep să acționeze în cadrul unor interese și valori comune.
Rivalitatea dintre Federația Rusă și Turcia, evidentă la nivel geopolitic, geoeconomic și geocultural, a crescut în intensitate în ultimii ani, fără indicii privind o posibilă evoluție spre conflict.
Relația dintre cele două mari puteri este caracterizată printr-o combinație de interese comune și contradictorii, rivalitate și cooperare de neceseitate. Turcia se folosește de această organizație pentru a câștiga influență într-un spațiu pe care Federația Rusă îl consideră ca fiind unul post-sovietic, motivând prin doctrina neo-otomană pe care, neoficial, este fundamentată actuala sa politică externă.
Potrivit unor opinii exprimate în mediile de dezbatere academică, această acțiune a Turciei va schimba în mod pozitiv situația țărilor asiatice și va influența centrele de putere să privească această regiune prin prisma dinamicii locale.
Nu se poate discuta de un posibil câștig strategic al Turciei în zonă, ci mai degrabă de obținerea unei victorii simbolice. Însă, acest moment poate marca debutul deteriorării poziției de actor principal al Rusiei în spațiul ex-sovietic. Momentan, statul rus nu privește această mișcare ca pe o amenințare, consolidarea relației cu statele turcice, fiind considerată o acțiune de politică externă nedivergentă. Mai mult, conform unor experți, Rusia ar putea beneficia de statutul de membru observator în această organizație, pentru obținerea unor poziții de negociere avantajoase.
Almaz Usuvaliev, vicepreședintele Centrului Militaro-Cultural asiatic al Fundației de asistență a integrării euro-asiatice (Moscova), a catalogat drept ”jocuri politice” aceste ultime acțiuni ale președintelui Erdogan. Timpul va demonstra dacă acest demers va marca noua direcție de acțiune a politcii externe a Turciei sau este vorba de un caz izolat de cooperare cu state aflate în aria de interes major a Rusiei.
No Comments