27 Jan Adâncirea crizei energetice în Balcanii de Vest
Energia electrică, una dintre cele mai uzitate resurse, a generat în ultima perioadă provocări la nivelul continentului european, inclusiv în proximitatea României, în regiunea Balcanilor de Vest.
Concret, Kosovo se confruntă cu o semnificativă criză energetică, care a determinat autorităxile să declare ”stare de urgență energetică” pentru o perioadă de 60 de zile, cu posibilitatea prelungirii cu încă 30 de zile.
Kosovo a ajuns să importe mai mult de jumătate din necesarul de energie, în contextul majorării de preț de pe piața globală și pe fondul creșterii consumului în perioadă de iarnă – o mare parte dintre locuitorii provinciei utilizează sisteme electrice de încălzire.
Operatorul de rețea KEDS (Kosovar Electricity Distribution Company), care deține monopolul de piață, a anunțat reducerea furnizării de energie electrică către gospodării și companii, fiind înregistrate întreruperi repetate, de câte două ore, în alimentarea cu energie electrică.
Estimările de la finalul anului 2021 indicau că aproximativ 10.000 de persoane sau operatori din Kosvo lucrează cu criptomonede. Activitatea de minare este văzută de tineri ca o oportunitate în contextul ratei ridicate a șomajului tehnic și aprețurilor scăzute la energie, unii dintre aceștia declarând (sub protecția anonimatului) profituri lunare de aproximativ 2.400 de euro.
Alte măsuri aplicate pentru a reduce efectele crizei energetice au inclus acordarea a 45 de milioane de euro către KEDS, bani destinați identificării unor furnizori externi. Suma alocată este totuși redusă față de cea preconizată de experți: 100 de milioane necesare KEDS pentru a asigura aprovizionarea adecvată până la repunerea în funcțiune a turbinei Kosovoa B din cadrul centralei pe cărbune Obiliq.
Cu toate acestea, este puțin probabilă suplimentarea necesarului de energie din surse externe, ca urmare a deficitului de pe piața internațională.
Situația a fost generată de sistemul precar de producție și distribuție a energiei electrice: multe dintre termocentralele de aici sunt învechite, au înregistrat avarii (blocul Kosova B fiind nefuncțional din decembrie 2017), iar 97% funcționează pe bază de cărbune.
Cauzele problemei nu sunt doar de natură tehnică. Prețul per kw reprezintă unul dintre factorii care au determinat disfuncționalități, acesta fiind menținut în mod artificial la un niveul mult sub cel al tarifelor de pe piața liberă din statele învecinate.
Nu este pentru prima dată când o astfel de situație apare în regiune. În urmă cu trei ani, Kosovo a reprezentat o anomalie pentru rețeaua europeană intercontectată de distribuție a energiei electrice. Atunci, din cauza suprasolicitării, a fost pierdută sincronizarea generatoarelor cu restul rețelei de distribuție. Pentru a evita colapsul general al rețelei, operatorii din regiune, inclusiv cei din România, au permis ajustarea frecvenței la valorile impuse de consumul din Serbia și Kosovo, iar consecințele au fost minore.
Deși situația cea mai gravă a fost înregistrată în Kosovo, și în Serbia a fost declarată ”stare de urgență” în nouă municipalități și au semnalat întreruperi în producția și distribuirea energiei electrice, fiind afectați aproximativ 136.000 de utilizatori.
În Macedonia de Nord au fost adoptate mai multe măsuri pentru a evita pierderea contractelor dintre stat și unii furnizori de electricitate, între care și alocarea a 65 de milioane de euro pentru investiții în acest segment. Cu toate acestea, suplimentarul financiar a fost pus la îndoială, fiind criticată de lipsa de transparență în ceea ce priveșe alocarea și cheltuirea fondurilor menite să evite astfel de probleme.
Pe fondul deficitelor energetice înregistrate în zona Balcanilor de Vest, analiștii din domeniu au atras atenția asupra faptului că, indiferent de decizie, fie că este vorba de repararea, modernizarea sau construcția de noi termocentrale, procesul va fi unul de durată, fiind luate în calcul termene și de 5 ani. Estimările arată că orizontul apropiat nu indică modificări semnificative ale situației, existând riscul ca locuitorii să mai aibă parte de astfel de situații și să se confrunte în continuare cu probleme legate de alimentarea cu energie electrică.
Pe de altă parte, problemele cauzate de deficitul energetic și situația precară a celor mai multe puncte de furnizare a energiei electrice ar putea să fie văzute ca oportunități pentru actorii externi interesați de regiune. Situația ar facilita, în acest fel, noi investiții, inclusiv în domeniul nuclear, care ar spori influența statelor non-UE și ar putea chiar afecta demersurile de integrare euroatlantică a regiunii.
No Comments