15 Mar Cum se propagă conflictul din Ucraina la nivelul societății civile din Serbia
Societatea din Balcanii de Vest, polarizată în urma unui trecut tumultos, accentuat de pandemia de COVID-19, restricțiile impuse în scopul diminuării efectelor negative și de procesul de vaccinare, trece printr-o perioadă în care cresc faliile sociale.Deși nu reprezintă un element de noutate, faptul că populația din Serbia este vizibil orientată în două direcții majore, pro și anti Occident/Rusia se reflectă, mai mult ca oricând, în mișcările de stradă după invazia rusă din Ucraina.
Cu toate că imediat după debutul acțiunii ruse, președintele sârb Alksandar Vucic a anunțat sprijin deplin pentru integritatea teritorială a Ucrainei și a considerat invazia rusă drept ”o eroare gravă”, o parte a societății civile din statul de la granița cu România a susținut acțiunile ruse. Astfel, au fost organizate proteste care condamnă intervenția Rusiei în Ucraina, susțin refugiații și militează pentru pace, dar și mișcări opuse, cu un puternic caracter pro-rus, sub sloganul ”Rusia și Serbia sunt frați pentru totdeauna”.
Acest fapt nu este deloc surprinzător, națiuni slave și creștin ortodoxe, sârbii și rușii au o conexiune tradițională, încurajată de conducerile celor două state. Sondajele efectuate în 2021 de Institutul de Afaceri Europene indică un procent însemnat, de aproximativ 80% din cetățenii sârbi, care consideră Kremlin drept ”prieten” al Belgradului. Totodată, Rusia este unul dinte partenerii esențiali ai Serbiei în domeniul energetic și este principalul aliat în ceea ce privește nerecunoașterea independenței autoproclamate a provinciei Kosovo, Moscova având drept de veto în cadrul Consiliului de Securitate al ONU.
Protestele au debutat pe 27 februarie, când o coloană de mașini s-a deplasat spre clădirile care adăpostesc ambasadele Federației Ruse și Belarusului, în semn de sprijin pentru ”denazificarea Ucrainei” și solidaritate pentru poporul rus.
La începutul lunii martie, în zilele de 04 și 05, câteva mii de cetățeni, având steaguri ale Serbiei, Rusiei și Belarusului, au început demonstrațiile prin intonarea imnurilor Serbiei și Rusiei, în scopul declarat de susținerea a poporului rus. În cadrul manifestațiilor, scandările de susținere a Rusiei și de condamnare a sancțiunilor internaționale aplicate acestui stat au fost presărate cu amenințări la adresa autorităților de la Belgrad, cărora li s-a cerut să se delimiteze de măsurile punitive.
Organizatorii manifestațiilor în favoarea Rusiei din luna martie, gruparea de extremă dreapta ”Patrulele populare” s-au poziționat în favoarea războiului purtat de președintele Vladimir Putin și ”împotriva guvernului nazist de la Kiev”. Aceștia sunt cunoscuți pentru acțiunile organizate în tr3ecut împotriva migranților, integrării Serbiei în alianțele occidentale și glorificarea drept erou național a fostului comandant militar sârbo-bosniac, Ratko Mladic, condamnat pentru crime de război și genocid.
Orientarea pro-rusă a fost exprimată și prin mesaje precum ”a venit vremea ca Serbia să răsplătească Rusia frățească, care ne-a ocrotit mereu”, iar în discursuri, manifestanții au transmis că ”sunt gata să lupte pentru Rusia”. La proteste a fost semnalată și prezența mai multor motociclete cu inscripțiile Clubului Lupii Nopții, grupare de motocicliști cunoscută pentru apropierea față de președintele Vladimir Putin.
Mișcările pro-ruse civile au continuat la 13.03.2022, când peste 100 de mașini au defilat în centrul Belgradului, pentru a dovedi susținerea pentru Moscova. Mașinile au fost inscripționate cu litera ”Z”, precum unele vehicule militare ruse care acționează în Ucraina, au afișat drapelul Serbiei alături de cele ale Federației Ruse și ale republicilor autoproclamate Luhansk și Donețk, iar participanții la miting au scandat cântece rusești și lozinci precum ”rușii și sârbii sunt frați pe vecie”.
No Comments