Tentaculele Lui Viktor Orban în Balcanii de Vest

Sârbii din Bosnia pot conta în continuare pe sprijinul Ungariei, a dat asigurări, în data de 5 aprilie 2024, la Banja Luka, prim-ministrul de la Budapesta, Viktor Orban în cadrul unei ceremonii în care a fost decorat cu Ordinul Republicii Srpska de către liderul entității sârbilor bosniaci, Milorad Dodik, sancționat de Marea Britanie și SUA pentru tentativele de subminare a Acordului de pace de la Dayton, care a pus capăt războiului din anii `90 din Bosnia-Herțegovina.

Orban a adăugat că Uniunii Europene îi lipsește recunoașterea faptului că Europa are nevoie de sârbi, fără de care nu ar exista securitate și stabilitate pe continent, din perspectiva sa. Viktor Orban mai crede că poziția internațională adoptată față de poporul sârb este nedreaptă, motiv pentru care a subliniat importanța deținerii, de la 1 iulie 2024, a președinției rotative a UE de către Ungaria.

Potrivit lui Milorad Dodik, premierea lui Orban reprezintă o recunoaștere a meritelor sale deosebite în dezvoltarea și întărirea relațiilor bilaterale, precum și a contribuției sale nemăsurate la lupta pentru supraviețuirea fizică, spirituală, afirmarea și dezvoltarea Republicii Srpska. Din punctul său de vedere, Europa are nevoie de lideri puternici, iar Viktor Orban este un astfel de lider.

Așa cum a fost anunțat inițial la ceremonia desfășurată la 9 ianuarie 2024, cu ocazia „Zilei” nerecunoscutei Republici Srpska, Orban a primit distincția în calitate de „mare prieten” al sârbilor bosniaci. Premiul a fost înființat în 1993 în timpul războiului, iar printre câștigătorii anteriori se numără Radovan Karadzic și Ratko Mladic, condamnați pentru crime de război. Anul trecut, la Kremlin, Dodik i-a înmânat același premiu lui Vladimir Putin, liderul sârbilor bosniaci fiind cunoscut drept unul printre puținii care au continuat să se întâlnească cu președintele rus după începerea invaziei din Ucraina.

La conferința de presă susținută împreună cu Viktor Orban, Dodik a fost de acord cu acesta că războiul din Ucraina este „de două ori mai rău” pentru țările din Balcanii de Vest care aspiră la aderarea la Uniunea Europeană, deoarece preia din fondurile UE alocate procesului de extindere. De remarcat faptul că vizita lui Orban în Bosnia și Herțegovina a avut loc la scurtă vreme după decizia Consiliului European de a da undă verde deschiderii negocierilor de aderarea cu statul vest-balcanic.

Budapesta s-a angajat să ajute Bosnia și Herțegovina pe drumul său către integrarea europeană și și-a manifestat dorința de a participa la dezvoltarea economică a regiunii sârbe a țării, anunțând, tot la 5 aprilie, că va ajuta la finanțarea unor proiecte de infrastructură și energie, în valoare de 140 de milioane de euro. Dodik contează pe sprijinul lui Orban. Anul trecut, după ce Germania a decis să oprească finanțarea unor proiecte din Republica Srpska în valoare de peste 100 milioane de euro, ca urmare a obiectivelor sale secesioniste, Dodik a susținut că soluții de înlocuire pot veni din partea companiilor din Ungaria și China.

Faptul că Orban, în calitate de șef al unui guvern UE și NATO, împărtășește opinia și comportamentul anticonstituțional al lui Dodik îi oferă liderului sârbilor bosniaci credibilitate și capital politic suplimentar. Aceasta este o evoluție periculoasă, deoarece Dodik și cei mai apropiați asociați ai săi pot convinge instituțiile din Republica Srpska de o posibilă succesiune doar dacă are sprijin vizibil din exterior. De aceea, UE și NATO  ar trebui să-și facă cunoscute „liniile roșii” pentru a asigura securitatea Bosniei și Herțegovinei în față susținerii de către Viktor Orban a secesionismului sârb, se subliniază în mediile analitice.

Într-un studiu al European Policy Centre, referitor la „tentaculele iliberale” ale lui Viktor Orban din Balcanii de vest, se arată că sprijinul premierului ungar pentru perspectiva europeană a Balcanilor și apropierea sa de președintele Serbiei, Aleksandar Vucic și de liderul Republicii Srpska, Milorad Dodik, au ajuns să submineze influența transformatoare a strategiei UE pentru Balcanii de Vest. Eforturile lui de a spori prezența Ungariei în Balcani- din rațiuni strategice, economice, ideologice și politice- i-au augmentat influența în regiune, în special într-un moment în care extinderea nu era o prioritate pentru Uniunea Europeană. Tot atunci Orban a reușit să-și plaseze un apropiat, pe Oliver Varhelyi, într-un post-cheie, acela de comisar european pentru extindere și politică de vecinătate.

Triunghiul iliberal dintre liderii autocrați de la Budapesta, Belgrad și Banja Luka, cu legături strânse cu Rusia, s-a dovedit astfel a fi problematic pentru UE din trei motive principale: (I) a sabotat strategia UE față de Balcani, ocolind centralitatea democratică a extinderii; (II) a subminat valorile democratice ale UE și a consolidat blocul iliberal în interiorul și în afara granițelor Uniunii; (III) a contestat stabilitatea regională, reprezentând o amenințare la adresa securității UE, în special în contextul geopolitic actual.

De aceea, apărarea statului de drept în statele membre și în țările implicate în procesul de aderare nu este doar o datorie morală, ci și un imperativ strategic pentru Uniunea Europeană.