26 Nov Reluarea negocierilor sârbo-kosovare – competiție între mediatori occidentali?
Tensiunile dintre Serbia și Kosovo nu reprezintă o problemă nouă, momentul 2008, când Kosovo și-a proclamat independența, fiind un punct de cotitură pentru istoria regiunii. Candidatura Serbiei la Uniunea Euopeană și începerea negocierilor de aderare, în 2014, au însemnat demararea efoturilor de normalizare a relațiilor dintre Belgrad și Priștina. De atunci, au avut loc mai multe runde de negocieri, întrerupte fie din cauza incertitudinii politice din Serbia și Kosovo, fie pe fondul unor declarații, decizii cu caracter incitator ale acestora sau a producerii unor incidente. După aproape doi ani de stagnare, eforturile de relansare a negocierilor au căpătat avânt în ultimele luni, principalii actori occidentali interesați să își pună amprenta pe dosarul kosovar fiind SUA și UE.
Documentele semnate în SUA sau economia precede politica
Deși o primă întâlnire între reprezentanții Serbiei și Kosovo, anunțată pentru luna iunie a acestui an, a fost anulată, ca urmare a punerii sub acuzare pentru crime de război a liderului kosovar Hahim Thaci, toamna anului 2020 a adus un prim acord între Belgrad și Priștina. La 4 septembrie, discuțiile găzduite de consilierul special pentru securitate națională de la Casa Albă, Robert O’Brien, s-au finalizat prin semnarea unor angajamente de cooperare economică, de către președintele Serbiei, Aleksandar Vucic și ”premierul” kosovar Avdullah Hoti în Biroul Oval, în prezența președintelui Donald Trump.
Documentele, catalogate de cei trei lideri drept ”un pas uriaș spre normalizarea relațiilor”, prevăd atragerea de investiții și crearea de noi locuri de muncă. În plus, Serbia și-a asumat decizia de a suspenda efoturile de încurajare a altor state de a nu recunoaște independența Kosovo sau de a revoca recunoașterea acordată anterior, iar conducerea de la Priștina s-a angajat să nu mai emită solicitări de primire a calității de membru în diferite organizații internaționale.
În tot acest timp, președintele Serbiei, Aleksandar Vucic, a ținut să sublinieze că nu a fost semnat niciun acord care prevede recunoaștere independenței Kosovo, în fapt, acesta fiind motivul disensiunilor dintre Belgrad și Priștina. ”Victoria” semnării unui acord, asumată de Administrația de la Washington, vine ca o încoronare a efoturilor de restabilire a relațiilor dintre Seerbia și Kosovo.
Reluarea dialogului sub egida UE
La scurt timp după semnarea acordului la Washington, la 7 septembrie 2020, delegațiile din Serbia și Kosovo au avut o nouă rundă de dialog la Bruxelles, alături de reprezentantul speccial al UE pentru Serbia și Kosovo, Miroslav Lajcak.
Sub egida diplomației europene, discuțiile au fost concentrate pe modul în care Serbia și Kosovo pot continua parcursul de aderare la UE. Pe lângă problema persoanelor dispărute și strămutate și aspectele economice, cele două părți au abordat două subiecte sensibile: problema Asociației Municipalităților Sârbe și a pretențiilor financiare reciproce.
Cu toate că o eventuală recunoaștere a independenței Kosovo de către Serbia este departe, cele două părți sunt angajate în reluarea discuțiilor mediate de UE și îmbunătățirea relațiilor economice.
Progrese și regrese
Pe lângă aspectele favorabile care decurg din implicarea SUA în dialogul dintre Serbia și Kosvo, există și decizii care provoacă îngrijorare.
Belgradul și-a exprimat angajamentul față de Washington de a-și muta ambasada din Israel de la Tel Aviv la Ierusalim. Oficiali ai UE s-au arătat îngrijorați față de decizia asumată de Serbia, punând sub semnul întrebării racordarea Belgradului la poziția comună a Uniunii, în condițiile în care UE are propria misiune diplomatică la Tel Aviv și îndeamnă statele membre și candidate să-și alinieze politica externă la cea a Bruxelles-ului.
Competiție în medierea relațiilor
Cu toate că nu este pentru prima dată când SUA își asumă rolul de negociator între Belgrad și Priștina, Uniunea Europeană rămâne ”actor principal” pentru acest rol. Asumarea de către Administrația de la Washington a rolului de mediator și sublinierea unui potențial progres în relația Belgrad-Priștina, în proximitatea alegerilor prezidențiale din SUA, ar putea constitui argumente pentru obținerea unui nou mandat la Casa Albă de către Donal Trump.
În urma reluării discuțiilor mediate de UE pentru normalizarea relațiilor, liderii Serbiei și Kosvo au reiterat faptul că ”acordă atenția și prioritatea cuvenită” parcursului de integrare europeană.
Indiferent de actorii externi implicați până acum în medierea negocierilor sau de declarațiile oficiale, pozițiile divergente ale celor doi actori principali au rămas aceleași: în timp ce Serbia nu ia în calcul recunoatșerea independenței, Kosovo dorește ca orice acord final să prevadă recunoașterea independenței.
Implicarea Washingtonului în negocierile dintre Serbia și Kosvo a fost sportiă în ultimul an, vizând în principal aspectele economice, în paralel cu eforturile întreprinse de UE, care mediază normalizarea relațiilor dintre cele două părți, în perspectiva aderării la blocul comunitar.
No Comments