14 Mar Statul capturat în Balcanii de Vest și în Turcia
În decembrie 2020, Transparency International/TI a publicat un raport care examinează mecanismele de capturare a statului în Balcanii de Vest și în Turcia. Intitulat Examining state capture: Undue Influence on Law-Making and the Judiciary in the Western Balkans and Turkey, raportul TI subliniază că toate statele din regiunea Balcanilor de Vest, alături de Turcia, sunt supuse acestui derapaj și își concentrează analiza pe două elemente pe care le consideră esențiale. Primul vizează ineficiența sistemului judiciar față de corupția la nivel înalt. Cel de-al doilea – adoptarea de legi care servesc intereselor private în detrimentul interesului general.
Prin capturarea statului, TI definește eforturile actorilor publici și privați cu interese private de redirecționare/ deturnare a deciziilor de politici publice de la interesul public, prin utilizarea de mijloace corupte și gruparea în jurul anumitor organe de stat și funcții. capturarea statului are ca efect erodarea încrederii publice în instituțiile guvernamentale și conduce la îmbogățirea oamenilor politici în detrimentul cetățeanului obișnuit. În Balcanii de Vest și în Turcia, acesta este principalul obstacol în calea reformelor pentru eficacitatea luptei anticorupție și a statului de drept.
Prezența statului capturat în Balcanii de Vest și Turcia a fost semnalată în rapoartele de țară ale Comisiei Europene. Un stat de drept eficient rămâne o provocare în toate țările în cauză. La acest capitol, progresele au fost lente.
La o concluzie similară a ajuns, în octombrie 2020, și o coaliție de organizații ale societății civile, Southeast European Leadership for Development and Integrity / SELDI. SELDI definește statul capturat ca instituționalizare a relațiilor corupte, care duce la privatizarea virtuală a guvernanței. Potrivit SELDI, în ciuda unei ameliorări în ultimii ani, corupția și mecanismele de capturare a statului în Balcanii de Vest rămân ”inacceptabil de ridicate”.
În ceea ce privește cazurile de corupție de nivel înalt, raportul TI demonstrează că puterea partidelor politice și loialitatea pe care o reclamă sunt ingredientele-cheie ale succesului rețelelor clientelare și nepotismului. Urmărirea penală în astfel de cazuri depinde adesea de influența pe care partidele aflate la guvernare o exercită asupra sistemului judiciar și are ca rezultat judecători slabi și părtinitori, investigații lipsite de consistență, amânări îndelungi, achitări ori sentințe mai blânde. Nu în ultimul rând, depinde și de legi dedicate, care servesc doar intereselor unui anume grup, companie sau individ.
Raportul TI identifică trei tipuri de asemenea legi, în funcție de scopul urmărit: legi pentru preluarea controlului unei părți dintr-un sector sau industrii; legi pentru reducerea capacității instituțiilor de a exercita controale; legi care garantează că funcțiile publice și sistemele de justiție sunt deținute de persoane loiale, care permit corupția. Legile cu dedicație sunt considerate drept cea mai înaltă expresie a statului capturat, în condițiile în care ele legalizează capturarea.
Condițiile pentru această legalizare sunt create, potrivit autorilor raportului, de: controlul partidelor politice asupra forului legislativ (în Albania, Serbia, Turcia); lacunele din sistemul juridic (Bosnia și Herțegovina) și de legi speciale (Serbia); lipsa dezbaterii publice în cazul legislației propuse; reglementări slabe în materie de lobby (Serbia, Macedonia de nord, Muntenegru) sau absența acestora (Bosnia și Herțegovina, Albania, Turcia, Kosovo).
Corupția și legile date cu dedicație pot fi corelate în cel puțin două moduri: corupția poate permite o influență nejustificată asupra unei legi, în timp ce o lege dată special poate crea oportunități pentru corupție.
Legile care reglementează activitățile de loterie și jocuri de noroc din Bosnia și Herțegovina, Macedonia de Nord și Albania constituie exemple clare, potrivit TI, de influență nejustificată pentru monopolizarea unui sector.
Un alt exemplu de lege dată cu dedicație este Legea nr. 5510 privind asigurările sociale și de sănătate din Turcia, în vigoare din 2019, care autorizează Ministerul Sănătății să împartă în mai multe categorii furnizorii de asistență medicală, inclusiv prin crearea unei noi categorii de spitale, definite ca spitale de nivel avansat. Aceastea au dreptul la beneficii mai mari din partea Ministerului Sănătății.Raportul TI a scos în evidență că cerințele pentru includerea în această categorie, printre care o capacitate de 600 de paturi, o suprafață de 60.000 de m2 pentru facilitățile din interior și un personal format din 240 de medici și 480 de asistente, nu au fost întrunite decât de spitalul deținut la un moment dat de însuși ministrul sănătății, Fahrettin Koca”!
Cazurile pe baza cărora a fost întocmit raportul TI datează din ultimii 15 ani. În Balcanii de Vest și în Turcia, elitele politice și setea lor de putere sunt principala forță motrice din spatele capturării statului, aducând caracteristici specifice fenomenului. Nepotismul și rețelele clientelare care susțin partidele politice sunt un combustibil esențial al capturării statului și o provocare majoră pentru eradicarea fenomenului.
Printre cazurile de rețele clientelare aduse în atenție s-a numărat și cel al fostului premier al Macedoniei de Nord, Nikola Gruevski, acuzat de spălare de bani pentru finanțarea partidului său, VMRO-DPMNE. Este vorba de suma de 4,5 milioane de euro. Cazul unui fost ministru al agriculturii din Federația Bosnia și Herțegovina, Jerko Ivankovic Lijanovic, a fost printre cele citate de TI pentru a ilustra că nivelul local poate fi la fel de relevant ca și nivelul național atunci când vine vorba de corupție politică. Tranziția către o economie liberală în Balcanii de Vest a fost marcatî de cazurile Telecom-ului muntenegrean și al privatizării principale companii producătoare de transformatoare electrice din Serbia.
Colaborarea cu crima organizată, o altă problemă persistentă în Balcanii de Vest și în Turcia, a fost reliefată inclusiv prin cazul fostului ministru de interne al Albaniei, Saimir Tahiri, acuzat de psrijin acordat unui grup criminal.
Potrivit autorilor raportului, statele din Balcanii de Vest și Turcia trebuie să identifice și să implementeze noi priorități pentru reformă. Recomandările adresate factorilor de decizie includ introducerea unor indicatori pentru o mai bună înțelegere a practicilor politice și a structurilor care subminează puterile legislative și judecătorești.
No Comments