30 Mar Kârgâzstan, sub semnul schimbării
Turbulențe perpetue
Ulubek Maripov a devenit noul prim-ministru al Kârgâzstanului la 3 februarie 2021. Este un nume de reținut – el ar putea intra în cărțile de istorie ca ultimul premier al statului kârgâz. Statul kârgâz este marcat de instabilitate încă de la declararea independenței, în 1991, și care se va confrunta, în viitorul apropiat, cu numeroase provocări, în primul rând de ordin politic, dar și economic.
Aceste provocări au apărut în 2020, un an deloc simplu pentru Kârgâzstan. Turbulențelor generate de pandemia de COVID-19 li s-au adăugat frământările survenite în contextul alegerilor parlamentare din 4 octombrie, anulate două zile mai târziu, după proteste zgomotoase ale opoziției. Demonstrațiile au generat cea de-a treia criză majoră politică din istoria statului central-asiatic, după cele din 2005 și 2010. Pe de o parte, întreaga putere executivă a demisionat – premierul Kubatek Boronov și președintele Sooronbai Jeenbekov. Pe de altă parte, Sadîr Japarov a cunoscut o ascensiune fulminantă, ieșind din închisoare pentru a accede la cele mai ănalte funcții în stat – într-o primă fază la cea de premier, iar ulterior la cea de președinte.
Sadîr Japarov, principalul nume de reținut, a fost numit premier în data de 8 octombrie 2020, prin intermediul unei proceduri parlamentare contestate. O săptămână mai târziu, în urma demisiei lui Jeenbekov, devenea președinte interimar, pentru a demisiona la o lună distanță, cu scopul de a candida la alegerile prezidențiale anticipate din 10 ianuarie 2021. A câștigat detașat scrutinul, cu 79,82% din voturile exprimate, devenind cel de-al șaselea președintele al Kârgâzstanului.
Concentrarea puterii
Sadîr Japarov s-a născut în 1968. A absolvit Universitatea de Educație Fizică din Bișkek în 1991, iar înainte de a intra în politică a condus o companie petrolieră. A cunoscut succesul din poziții precum cele de deputat, consilier prezidenșial (în mandatul lui Kurmanbek Bakiev) ori comisar al Agenției de Combatere a Corupției. Nici eșecul nu i-a fost străin. Arestat și condamnat la închisoare. În august 2013, pentru tentativă de lovitură de stat, a ales ulterior să se refugieze în străinătate.
În 2017, a fost din nou întemnițat în Kârgâzstan, când s-a reîntors în țară pentru a participa la alegerile prezidențiale. În închisoare, și-a creat imaginea unui martir. A încercat să se sinucidă, și-a pierdut mabii părinți și unul dintre copii și a câștigat astfel simpatia poporului, cu care a comunciat constant, după cum însuși a mărturisit, prin intermediul mai multor platforme sociale – Odnoklassniki, Facebook, Instagram, WhatsApp.
Lupta împotriva corupției este prioritatea sa majoră. În contextul preluării funcției de președinte, a promis reforme semnificative și ”dictatura legii”. De asemenea, a transmis că ”dezrădăcinarea corupției pe cale legală” va începe anul acesta, în mai-iunie, referindu-se probabil la perioada desfășurării alegerilor parlamentare.
Din perspectiva lui Sadîr Japarov, pentru ”reînnoirea statului” este necesară modificarea Constituției kârgâze care a consacrat sistemul parlamentar. Proiectul noii Constituții, pe care l-a prezentat în toamna anului trecut, prevede sporirea puterilor prezindețiale. Electoratul pare să îl susțină, după cum indică rezultatul referendumului care a avut loc concomitent cu alegerile prezidențiale anticipate din 10 ianuarie 2021. Întrebați despre forma de guvernământ a statului kârgâz, 84,11% dintre participanții la referendum au optat pentru un regim prezidențial.
A fost așadar deschisă calea unor schimbări constituționale profunde. Este deja cert că Kârgâzstanul va avea un al doilea referendum pe tema proiectului noi Constituții avansat de Japarov. Liderul de la Bișkek ar dori ca acesta să aibă loc la 11 aprilie, odată cu alegerile locale din țara sa. El pare să nu mai aibă răbdare.
No Comments