18 Apr Noul Kazahstan?
În discursul anual despre starea națiunii, susținut la 16 martie, președintele Kazahstanului, Kassim Jomart Tokaev, a anunțat reforme istorice pentru acest stat fost sovietic. A dorit să demonstreze întregii lumi că a înțeles să abordeze nemulțumirile socio-economice și civice exprimate în tragica lună ianuarie și că vocea poporului a fost auzită clar și răspicat, așa cum însuși s-a exprimat într-un editorial apărut la începutul lunii aprilie în publicația americană The National Interest.
Tokaev a invitat societatea kazahă să se alăture efortului de construire a unui Nou Kazahstan, modern, care ar trebui să aibă la bază, în viziunea sa, o combinație armonioasă de reforme politice și economice, menite să pună capăt anumitor practici care i-au permis predecesorului său, Nursultan Nazarbaev, să își consolideze puterea.
Reforme propuse ar urma să modifice considerabil sistemul politic și structura administrativă și teritorială a Kazahstanului, ar conduce la creșterea participării civice și, în cele din urmă, la formarea unei noi culturi politice. Ele necesită un proces legislativ complex, constând, după spusele lui Tokaev, în amendarea a mai mult de 30 de articole din Constituție și adoptarea a peste 20 legi până la sfârșitul anului.
Kazahstanul ar urma să se angajeze într-o descentralizare fără precedent a puterii de stat. Trecerea de la un regim super-prezidențial la o republică prezidențială cu un Parlament puternic figurează în fruntea amplului program de modernizare globală a sistemului politic kazah prezentat de Tokaev. Acesta a argumentat că un astfel de sistem va asigura un echilibru optim al instituțiilor puterii și va contribui la dezvoltarea durabilă a țării.
Din punctul său de vedere, întărirea rolului Parlamentului este un factor important al implementării reușite a conceptului de stat care stă să asculte/stat ascultător, pe care l-a avansat încă de la preluarea mandatului, în 2019.
Principalele organe guvernamentale ar urma să fie reformate în profunzime, între acestea fiind incluse administrațiile locale și sistemul judiciar, alături de Parlament și de Biroul președintelui. Puterile politice vor fi reechilibrate în Noul Kazahstan, președintele nu va mai putea face parte dintr-un partid politic în timpul exercitării mandatului, apropiații săi nu vor mai avea voie să ocupe funcții publice, iar corupția și nepotismul nu își vor mai găsi locul.
Alte inițiative ale șefului statului kazah vizează îmbunătățirea sistemului electoral, asigurarea unor competiții politice libere și corecte, prin crearea unui cadru cât mai favorabil dezvoltării partidelor. Se va introduce un sistem de vot mixt, iar barierele în calea formării de noi partide vor fi atenuate, oferind diversitate politică.
Tokaev a făcut referire și la întărirea mecanismelor de protecție a drepturilor omului, cerând înființarea unei Curți Constituționale, etapă considerată importantă în dezvoltarea Noului Kazahstan.
Președintele a mai punctat că unitatea națională, coeziunea și solidaritatea sunt primordiale pentru păstrarea suveranității și integrității teritoriale a Kazahstanului, în special în actualul context internațional tensionat. A subliniat că în ciuda furtunii geopolitice distructive care a izbucnit pe planetă și care, din punctul său de vedere, amintește în multe privințe de fazele cele mai acute ale Războiului Rece, transformarea cardinală a Kazahstanului își va urma cursul.
Mulți experți au avertizat că reformele anunțate de liderul statului central-asiatic ar trebui să fie mai mult decât un simplu show și că modificările realizate pe hârtie nu înseamnă neapărat reforme puse în practică. Este esențial ca barierele structurale care stau la baza democratizării, transparenței și răspunderii executive să fie abordate. Spre exemplu, Tokaev a propus reducerea pragului de înregistrare a partidelor de la 20.000 la 5.000 de semnături, însă principala provocare pentru partidele din Kazahstan nu constă în pragul de înregistrare, ci în procesul de înregistrare. Atât timp cât membrii Comisiei Electorale Centrale răspund în fața partidului de guvernământ, există puține stimulente pentru a înregistra formațiuni care reprezintă o provocare pentru actualul guvern, iar cazul Uzbekistanului este relevant în această privință. Niciun nou partid nu s-a putut înregistra înaintea alegerilor prezidențiale din Uzbekistan din 2021, în ciuda reducerii pragului de înregistrare de la 40.000 la 20.000 de semnături.
Sinceritatea lui Tokaev a fost pusă la îndoială și de Human Rights Watch, care l-a criticat pentru faptul că în lungul său discurs despre starea națiunii nu a explicat cum va remedia guvernul gravele încălcări ale drepturilor omului din timpul protestelor și violențelor din ianuarie.
Din perspectiva liderului de la Nur-Sultan, în tragica lună ianuarie, cei care s-au opus modernizării și transformării Kazahstanului au pregătit minuțios o amplă operațiune având ca scop răsturnarea autorității supreme și discreditarea ei în ochii poporului și a comunității internaționale.
Dă de gândit astfel finalul discursului său din 16 martie, plin de reforme radicale, când Tokaev și-a sfătuit poporul să nu organizeze manifestații din orice motiv, să nu insiste pe decizii îndoielnice, să nu se lege de forțele de ordine care își fac datoria, deoarece reforme politice haotice ar duce doar la o slăbire a statului.
No Comments