Relația apropiată dintre liderii Turciei și Ungariei – strategii și interese comune

Relația apropiată dintre liderii Turciei și Ungariei – strategii și interese comune

În anul 2023, relațiile diplomatice dintre Turcia și Ungaria vor împlini 100 de ani, existând numeroase asemănări între cele două state, precum și liderii acestora. Ambele sunt percepute la nivel internațional drept democrații iliberale, fiind conduse de lideri autoritari, care și-au asigurat longevitatea prin măsuri populiste – Erdogan obținând la data de 28.05.2023 un nou mandat de șef al statului-, dorind să devină un pol de putere la nivelul regiunii din care fac parte. Există numeroase similitudini și la nivelul discursurilor celor doi șefi de state, întrucât contestă direcțiile de acțiune ale instituțiilor internaționale, elogiază gloria trecutului și se poziționează în postura de apărători ai popoarelor lor.

În prezent, cele două state se confruntă cu provocări economice, fiind afectate de devalorizarea monedelor naționale în raport cu euro și dolarul, respectiv rate foarte mari ale inflației cauzate de creșterea prețurilor combustibililor. Pe de altă parte, Ungaria a negociat pe tot parcursul anului 2023 cu instituțiile europene pentru a stopa procedura de infrigement, declanșată ca urmare a acuzelor privind nerespectarea statului de drept și a libertății presei, în vederea posbilității accesării fondurilor europene.

Guvernul ungar acordă o importanță vitală consolidării cooperării cu Turcia, din punct de vedere economic, al acordului privind migrația și asigurarea siguranței energetice, Viktor Orban fiind singurul lider european care promovează și dezvoltă relații de cooperare cu șefi de state și de guvern controversați. Modelele statelor iliberale precum Turcia, Rusia sau China sunt considerate demne de urmat de către șeful guvernului ungar.

Din perspectiva sa, Turcia ar trebui considerată cel mai important partener strategic al UE în vederea combaterii terorismului islamic și gestionării eficiente a fenomenului migrației.

 

Totodată, Ungaria s-a remarcat în calitate de promotor asiduu al strategiei de deschidere spre statele estice, ca o măsură de dezvoltare economică pe termen lung. Recent (martie 2023), Viktor Orban și ministrul său de externe, Peter Szijjarto, au participat la Summitul extraordinar al Organizației Statelor Turcice, șeful Guvernului ungar exprimându-și, printre altele, intenția de a contribui la Fondul de Investiții al statelor turcice, în vederea dezvoltării colaborării economice, comerciale și în domeniul energiei cu statele din cadrul organizației. 

Front comun în cadrul forurilor internaționale

Invocând pretinse atitudini ostile ale reprezentanților suedezi la adresa politicilor practicate de Budapesta în cadrul forurilor europene, parlamentarii ungari tergiversează votul privind ratificarea aderării Suediei la NATO. Cu toate acestea, la nivel declarativ oficialii ungari aduc argumente în favoarea plusvalorii constituite de candidatul alianței, pe fondul necesităților de consolidare că aceasta este doar o strategie a Executivului ungar în favoarea Turciei care obiectează față de adăpostirea militanților kurzi de către Suedia și de refuzul acesteia de a-l extrăda pe jurnalistul turc Bulent Kenes, care îl insultase pe președintele turc.

Având în vedere relațiile apropiate ale lui Viktor Orban cu președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, precum și cu cel rus, Vladimir Putin, care s-a opus în repetate rânduri extinderii spre est a granițelor NATO, cel mai probabil Ungaria va ratifica aderarea Suediei în cadrul Alianței Nord-Atlantice de îndată ce Turcia își va fi modificat punctul de vedere în această chestiune.

Cu toate acestea, Suedia rămâne fermă în privința reglementării aspectelor deficitare din sfera democrației și a statului de drept din Ungaria, iar specialiștii se așteaptă să se alăture blocului militar înainte de următorul summit, programat pentru luna iulie 2023, la Vilnius.

O situație similară a fost consemnată și în cazul Finlandei, amânarea dezbaterilor parlamentare privind chestiunea aderării la organizație fiind motivată de temerile Budapestei privind amplificarea riscurilor unui potențial conflict militar dintre Finlanda și Rusia, din cauza graniței terestre dintre cele două state.

No Comments

Post A Comment