Reacția Turciei cu privire la poziția statului Cipriot în conflictul Israeliano-Palestinian

La 20.06.2024, liderul organizației teroriste Hezbollah, Hassan Nassrallah, a punctat intenția grupării de a ataca statul cipriot, în eventualitatea în care Ciprul își va „deschide aeroporturile și bazele pentru forțele israeliene”. Potrivit acestuia, o astfel de situație „ ar indica implicarea guvernului cipriot în conflict, aspect ce va determina „rezistența să îl considere parte a războiului”. Intervenția liderului Hezbollah a survenit ulterior anunțului efectuat de către armata israeliană, care a punctat faptul că „planurile operaționale pentru o ofensivă în Liban au fost acceptate”.

Ca urmare a acestei reacții, liderul cipriot, Nikos Christodoulides, a declarat că Ciprul „nu se implică în niciun fel în războaie și conflicte”. În susținerea afirmațiilor acesta a făcut trimitere la decizia autorităților cipriote de a crea coridorul maritim de tranzitare a ajutoarelor umanitare către Palestina, „recunoscut atât de lumea arabă, cât și de comunitatea internațională în ansamblu”.

În acest context, la 24.06.2024, ministrul de externe turc, Hakan Fidan, a declarat că Ankara deține o serie de rapoarte de intelligence, fără a clarifica natura acestora, ce indică ajutorul acordat de către Cipru statului israelian, specificând că Ciprul de Sud acționează ca o bază militară în vederea sprijinirii operațiunilor desfășurate de Israel în Fâșia Gaza.

Potrivit ministrului de externe, statul cipriot devine, în conflictul israeliano-palestinian, un „centru de operațiuni”, prin intermediul zborurilor militare efectuate în mod constant către Fâșia Gaza, punctând necesitatea ca acesta să nu intervină în tensiunile dintre Israel și Palestina. În aceeași notă, Turcia a acuzat Administrația Cipriotă Greacă a Ciprului de Sud, ca urmare a deciziei acesteia de a permite utilizarea a două baze britanice instalate pe teritoriul insulei, în vederea asigurării transportului de arme americane către Israel. În pofida argumentelor prezentate de către statul cipriot, respectiv cel britanic, Hakan Fidan a considerat că utilizarea bazelor britanice drept coridor internațional de ajutor umanitar, înființat pentru a furniza alimente și medicamente poporului palestinian din Fâșia Gaza, reprezintă „o operațiune logistică”, devenită „o activitate care le ascunde statutul de bază militară”. În același context, a sugerat că „insulele grecești sunt folosite pentru efectuarea de operațiuni îndreptate împotriva Orientului Mijlociu”, avertizând că aceste acțiuni „nu vor aduce beneficii ciprioților greci și nici Greciei”.

Totodată, diplomatul turc a sugerat că statul cipriot riscă să devină o țintă a organizației teroriste Hezbollah, adăugând faptul că o asemenea confruntare ar reprezenta „o mare amenințare, cu risc de extindere”. De asemenea, a precizat că „riscul va persista, cât timp genocidul comis de statul israelian continuă”, solicitând actorilor regionali „să recunoască gravitatea situației și să prevină continuarea militarizării în regiune”.

În ceea ce privește actualul conflict din Fâșia Gaza, Hakan Fidan a afirmat că „sistemul israelian, condus de către guvernul Netanyahu, utilizează Hamas ca scuză pentru a distruge complet mișcarea de rezistență palestiniană și a legitima și instituționaliza ocupația teritorială exercitată de ani de zile”. A subliniat, totodată, că ulterior declanșării conflictului la data de 07.10.2023, Israelul și-a dezvăluit „planul sistematic de război”, în vederea transformării evenimentelor în propriul său avantaj. A reproșat, de asemenea, statelor europene și SUA, susținerea politicii Israelului.

Potrivit acestuia, „soluția celor două state, încetarea conflictului și problema ajutorului umanitar sunt, în prezent, extrem de importante” în ceea ce privește evoluția sistemului internațional actual. În acest context, și-a reiterat susținerea pentru înființarea statului palestinian, motivând că, astfel „evreii, creștinii și musulmanii pot trăi în pace în regiune”.